Câinii pot cere ajuorul oamenilor pentru rezolvarea sarcinilor imposibile datorita unor gene anterior legate de tulburări sociale la oameni.

Beagle-ii cu variabile speciale intr-o gena asociata cu autismul au mai multe sanse de a face contact fizic cu un strain, au raportat cercetatorii pe 29 septembrie în niste rapoarte științifice.

Aceasta gena, SEZ6L, este una dintre cele cinci gene dintr-o anumită porțiune a ADN-ului de la beagle asociat cu sociabilitate la câinii, spun Per Jensen si colegii sai de la Universitatea Linkoping din Suedia. Versiunile de patru din cele cinci gene au fost legate de tulburări sociale umane, cum ar fi autismul, schizofrenia si agresiunea.

‚Ceea ce ne dăm seama ca s-a întâmplat aici este că există variante genetice care au tendința de a face câinii mai sociabil, iar aceste variante au fost selectate în timpul domesticirii’, spune Jensen.

Dar, alti cercetatori spun ca rezultatele sunt preliminare și trebuie să fie confirmate prin a se uita si la alte rase de caini. Studiile anterioare genetice in legatura cu domesticirea cainilor nu au implicat aceste gene. Dar, spune geneticianul evoluționist Bridgett Vonholdt de la Universitatea Princeton, genele care influenteaza sociabilitatea ‚nu sunt o țintă puțin probabila pentru domesticire – ca oameni am fi mai interesati de un prototip de caine care este interesat de timpul petrecut cu oamenii.’

Cele mai multe studii iau ADN de la un câini cu stapani sau vagabonzi sau de la lupi. Echipa lui Jensen a studiat în schimb rasa Beagle, care a fost crescuța într-un laborator. Nici unul dintre câini nu a fost dresat. Pentru a testa sociabilitatea, cercetatorii au dat câinilor o problemă care nu putea fi rezolvata,  într-o cameră in care un observator uman de sex feminin era, pe care cainii nu o mai vazusera pana atunci. Puzzle-ul a fost un dispozitiv cu trei recompense pe care câinii le puteau vedea si miros sub capacele glisante. Un capac a fost sigilat și nu a putut fi deschis.

După deschiderea a două capace, câinii ‚devin foarte încrezători că acest lucru nu este o sarcină dificilă, dar apoi se confruntă al treilea capac, unde problema devine imposibila’, spune Jensen. Lupii au continuat să rezolve problema pe cont propriu. Dar, după câteva încercări zadarnice, multi dintre cainii beagle s-au uitat la observatorul uman pentru ajutor. Unii câini au încercat sa ii atraga atentia, uitându-se înainte și înapoi între femeie și capacul blocat. Alti caini au facut contact fizic cu aceasta sau doar au încercat să rămână cat mai aproape de femeie.

Cercetatorii apoi cautat locuri in ADN-ul câinilor în cazuri in care unii erau mai apropiati de oameni pe cand altii nu. O regiune pe cromozomul 26 se tot evidentia, ceea ce indică faptul că genele din această regiune ar putea fi implicate în interacțiunile sociale cu oamenii.

Leave a Reply