Plânsul

Plânsul adulţilor este un mecanism încă necunoscut în totalitate de oamenii de ştiinţă. Tot ce se ştie este că e un răspuns complex la stimuli emoţionali puternici.

De obicei, atunci când plângem, ni se modifică atât expresiile faciale, cât şi respiraţia. De exemplu, suspinul este un precursor al plânsului. Se referă la inhalarea rapidă a aerului, dar şi la expiraţia prelungă.

Producţia de lacrimi şi plânsul sunt lucruri diferite

Prima poate fi cauzată inclusiv de iritarea ochilor, ca răspuns al unor vapori chimici sau reacţii alergice. Chiar şi structura în sine a lacrimilor este diferită faţă de atunci când plângem.

Acest lucru ar explica mumlte forme de plâns.

Cercetătorii au demonstrat de-a lungul timpului ca adulţii plâng de cele mai multe ori atunci când sunt complet singuri.

O altă explicaţie ar fi că, în cazul adulţilor, plânsul ar veni ca o „apreciere secundară”, folosită pentru a-şi confirma nivelul de supărare afectivă. Acesta ar fi un mod excelent prin care oamenii să îşi înţeleagă mai bine sentimentele.

O a treia explicaţie ar fi ca plânsul ne ajută să trecem peste situaţii de stres

Un studiu realizat în urmă cu 9 ani a demonstrat efectele benefice ale plânsului. În 2008, cercetătorii au analizat reacţiile a peste 4000 de adulţi după o sesiune de plâns, atunci când aceştia au fost puşi într-o situaţie majoră de stres emoţională.

Cei mai mulţi dintre respondenţi au raportat îmbunătăţiri majore ale stării mentale şi fizice după ce au plâns.

Au existat, însă, şi cazuri în care participanţii la studiu au spus că nu s-a schimbat nimic, ba chiar unii au acuzat că s-au simţit mai rău după ce au plâns.

Cu toate acestea, specialiştii recomandă să nu se ferim să plângem atunci când ne simţim încărcaţi emoţional, ajutând astfel organismul să îşi regleze nivelul de stres.

Leave a Reply